Voi incheia ultima zi a acestui an cu mult asteptatul bilant al calatoriilor lui 2017. Am vizitat 8 tari si foarte multe locuri extrem de frumoase, destinatii noi pe care imi doream de mult timp sa le bifez si despre care sa iti povestesc aici, pe blog. Am strans amintiri nenumarate, fiecare dintre ele cu o semnificatie foarte mare in viata mea. Am scris 40 de articole pe blog si am postat 19 clipuri pe canalul de Youtube. Sper ca anul urmator sa reusesc sa dublez aceste numere 🙂 Acestea sunt locurile in care am ajuns anul acesta:

Filipine

    Anul acesta am dat Thailanda pe Filipine. De ce? Din varii motive, mai mult personale, pe care nu le voi dezvolta acum. Tin sa mentionez totusi ca nu am nimic impotriva Thailandei. Din contra, mi se pare o tara splendida pe care abia astept sa o vizitez. Asa este si Filipine, doar ca mai putin turistica.

     Derulam banda si ne oprim in ianuarie 2017. Cu cateva saptamani inainte de plecare, am cotrosit Youtubul dupa clipuri cu meleagurile de aici. Am descoperit imagini extrem de frumoase, care mi-au intarit dorinta de a ajunge cat mai repede in tara celor peste 7000 de insule. Am aflat si ca multi bloggeri mari de calatorie o au in topul preferintelor, mai ales atunci cand vorbim de tarile Asiei de sud est, astfel incat eram sigura ca nu voi fi dezamagita.

     Dupa 2 zile in care am strabatut strazile complexe si contrastante ale capitalei Manila, ne-am luat zborul spre Palawan, o provincie din sudul tarii, pe care o „vanam” de ceva timp. Prima oprire a fost chiar in capitala provinciei, Puerto Princesa. Aici am poposit mai mult pentru a vizita una dintre cele 7 Minuni Naturale ale Lumii, Raul Subteran. Nu m-a impresionat profund, insa nici nu este un loc de ratat. Trebuie sa fie pe lista locurilor de bifat o data in viata! La doar cativa zeci de kilometri departare, am mers intr-un tur cu barca in care am descoperit 3 insule, fiecare cu o personalitate aparte, toate fiind situate in Honda Bay.

     Apoi, am urcat spre nordul insulei si ne-am oprit mai intai la un resort superb, Peace and Love resort, in mijlocul junglei din San Vicente. Au fost 2 zile de relaxare totala si balaceala continua in piscina infinity. Imi place sa cred ca a fost un mic respiro care ne-a incarcat bateriile pentru urmatoarea perioada, plina de calatorii.

     Urmatorul pe lista a fost chiar vedeta arhipelagului, El Nido, pe care as putea sa-l numesc cu usurinta raiul backpackerilor. In cele 5 zile si 5 nopti dormite intr-un hotel aflat chiar pe plaja lagunei Bacuit, am facut atat de multe lucruri cat sa imi umplu casuta cu amintiri. Am mers la o plimbare lunga cu scuterul, am fost in cautare de cascade, ne-am dat cu tiroliana intre 2 insule, am savurat mancare delicioasa si am mers in descoperirea unor plaje si lagune accesibile doar cu barca. A fost minunat. Insa a urmat ceva la fel de uimitor. Coron.

     Ne-am urcat intr-un vapor alaturi de multi localnici si dupa 5 ore de balans pe valurile Marii Filipineze, am ajuns in Coron pret de inca 5 zile. Nici aici nu ne-a dezamagit privelistea. Din contra, deasupra Lacului Kayangan ne-am bucurat de cea mai spectaculoasa panorama. Nu a lipsit nici scuterul cu care ne-am aventurat pe niste drumuri deloc prietenoase, vanatoarea de cascade si descoperirea unor plaje indepartate.

     Dupa aproape o luna pe pamant filipinez, ne-am indreptat spre probabil cea mai vizitata insula din Asia, Bali. Insa asta dupa ce am avut o escala de cateva ore bune in Malaezia, in care ne-am permis sa iesim din aeroport si sa mai bifam o atractie turistica de pe lista: Petronas Towers si arhitectura lor bulversant de frumoasa.

Bali, Indonezia

    Asemenea calatoriei din Filipine, am considerat ca si pentru Bali ar fi cazul sa alocam tot atat timp. Nu stiu daca a fost prea mult sau prea putin, insa cert este ca nu m-as plictisi vreodata acolo. Sunt un milion de posibilitati de petrecere a timpului pe insula si fiecare dintre ele este speciala. Am vizitat cateva temple si am facut si un top al celor mai frumoase, am facut parasailing, ne-am jucat cu simpaticele maimute in Padurea Maimutelor, am testat multe feluri de mancare traditionala si, ca urmare, ma declar fanul bucatariei indoneziene, am facut shopping, ne-am racorit in apropierea cascadelor, am mers in road tripuri, am admirat florile din Gradina de orhidee, am intrat in culisele filmului Eat Pray Love si am explorat culturile de orez. M-am simtit ca acasa in Bali si nu as spune NU ocaziei de a-mi muta domiciliul pe insula, fie temporar, fie permanent.

Dubai si Abu Dhabi, UAE

     Ah, atat de lungi au fost expeditiile acestui an incat nici macar nu am apucat inca sa scriu vreun articol despre Emirate. Asta pentru ca am atatea detalii de povestit….Si aici am petrecut tot o luna intreaga. Surprinzator, nu? Parca am fi fost in trei luni de miere, cand de fapt, nici vorba de asa ceva. Ok, am primit inelul in Dubai, dar tot nu se pune. Fermecatorul oras care se ascunde, din cand in cand, in furtunile de nisip venite pe nepusa masa, mi-a lasat un gust foarte foarte dulce. Evident, cel mai mult m-a impresionat arhitectura si grandoarea constructiilor, insa si stilul de viata de acolo a fost o surpriza foarte placuta pentru mine.

   Stiam ca in Emirate, localnicii sunt in minoritate, insa asta nu a sters uimirea de pe fata mea cand mi-am dat seama cat de open minded este tot conceptul, in special in Dubai. Ce-i drept, cei mai multi oameni sunt din Asia si pe alocuri vei avea senzatia ca te afli undeva prin India sau prin Filipine, insa chiar si asa, sentimentul este unic. M-a socat contrastul dintre bogatia orasului nou si modestia constructiilor si a oamenilor din vechiul Dubai. Am avut parte de niste pranzuri delicioase, cele mai multe dintre ele traditional arabesti. Am vizitat cea mai inalta cladire din lume, Burj Khalifa, am asistat la minunatul spectacol al fantanilor dasatoare, am colindat cel mai mare mall din lume, am fost la plaja, dar si la cateva parcuri de distractie si am admirat singurul hotel de 7 stele din lume, direct de pe plaja.

  Insa luna din Emirate am impartit-o in doua, asa ca am avut cateva zile si pentru Abu Dhabi, capitala tarii. Si aici am dat nas in nas cu opulenta la cel mai inalt nivel, atunci cand ne-am pierdut prin Moschea Sheikh Zayed, dar si cand am vizitat Emirates Palace, transformat acum in hotel.

Plitvice Lakes, Croatia

     Una dintre cele mai frumoase experiente de anul acesta, in materie de calatorii, a fost mult asteptata plimbare prin Parcul National Plitvice. Cele mai frumoase cascade vazute pana in acel moment erau McWay Falls din Bug Sur, California, dar si Niagara. Acum, parca nu mai sunt la fel de sigura ca sunt cele mai frumoase, mai ales dupa ce am asistat la minunatul spectacol de apa in nuante turcoaz din Croatia. Eu am vizitat parcul pe timp de vara, atunci cand vegetatia era de un verde smarald, iar apa foarte limpede. Mi-as dori, insa, tare mult sa pot ajunge acolo si pe timul iernii, dar si toamna.

Lacul Bled, Slovenia

     Un alt monument al naturii bifat anul acesta a fost superbul lac cu o mini isula in mijloc, Bled din Slovenia. In cazul acestei calatorii, nu am fost data pe spate doar de frumusetea lacului, ci de intreaga tara. Pe cat de mica, pe atat de superba. Desi ne-am plimbat destul de mult in jurul lacului si am avut suficient timp la dispozitie sa-i admiram stralucirea, am ramas datoare cu o vedere de la inaltime. Astfel incat, mi-as dori sa ma reintorc acolo si sa escaladez dealul de langa lac pentru o priveliste desavarsita si o experienta completa. Despre lacul Bled, in curand, pe blog.

Austria

     Nu mai fusesem in Austria, asa ca mi-am dorit sa vizitez tot ce are tara lui Mozart mai frumos de oferit. Mi-am facut temele de cercetare, a venit si Ayman cu o sugestie foarte buna si am alcatuit un itinerariu care sa ne satisfaca dorintele. Prima destinatie a fost intr-o statiune splendida, inconjurata de munti si renumita pentru sporturile de iarna care se practica in zona, Zell am See. Aici, am fost cuprinsi de adrenalina in momentul in care ne-am urcat pe faimosul tobogan, daca il pot numi asa, si ne-am lasat dusi pe munte in jos cu o viteza ametitoare, inconjurati fiind de niste peisaje feerice. In Zell am See ne-am cazat langa un lac aproape la fel de frumos ca Bled, astfel ca la micul dejun nu am servit doar o mancare foarte gustoasa, ci si o panorama pe masura.

    Dupa Zell am See, a urmat probabil cel mai frumos sat de munte din lume, dar si cel mai fotogenic, din punctul meu de vedere. In Hallstatt, Austria, am facut o oprire scurta, dar semnificativa. Inspirata fiind de sutele de poze pe care le admiram pe conturile de Instagram ale altor bloggeri, mi-am dorit foarte mult sa ajung aici in 2017. Zis si facut.

     Bineinteles, nu puteam parasi Austria fara o plimbare prin capitala. Viena ne-a surprins cu o arhitectura deosebita, in care detaliile fac diferenta. Am vizitat impresionantul Schönbrunn Palace, ne-am plimbat pe aleile din Stadtpark si am fost la o scurta sesiune de terapie prin window shopping faimoasa Kaerntner Strasse. Viena, mi-ai placut…

Budapesta, Ungaria

      …insa nu mai mult decat Budapesta. Daca ar fi sa aleg intre capitalele Ungariei si Austriei, cu siguranta as merge pe prima varianta. Budapesta este un muzeu in aer liber! Privelistea superba de la Citadella, podurile sale grandioase de peste Dunare care fac legatura intre Buda si Pesta, Fisherman’s Bastion, Cladirea Parlamentului, Catedrala Matthias, pantofii de pe malul Dunarii care ne amintesc cu emotie si tristete de evenimentele nefericite din istoria tarii, dar si multe si multe alte cladiri si strazi ale orasului m-au convins sa ma reintorc cu drag in minunata capitala a Ungariei.

Romania

     Anul acesta nu am ignorat nici plaiurile mioritice. Desi nu au fost foarte multe la numar plimbarile prin tara, am reusit sa revad cateva locuri foarte dragi mie. In primul rand, am mers pentru prima data pe Transalpina, drumul aflat la cea mai mare altitudine din Romania, 2145 m. Am urcat din nou si pe Transfagaran care nu inceteaza a ma uimi de fiecare data cu peisajele sale coplesitoare. Ne-am plimbat pe strazile Sibiului, dar si ale Bucurestiului si…cam atat. Imi doresc ca in 2018 sa vizitez Cluj si Sighisoara, dar si sa ma reintorc pentru o vizita mai lunga in Brasov.

     Desi anul 2017 a avut un debut foarte bun pentru mine, finalul mi-a adus cea mai trista intamplare din viata mea de pana acum. Am pierdut un suflet extrem de drag mie, cel mai bun prieten, cel mai pur si cel mai sincer, catelusul meu, Buțu, in varsta de 11 ani. Cuvintele nu au cum sa redea ce inseamna lipsa lui in viata mea, insa cred si vreau sa cred ca acum se afla printre ingeri ca el. Te iubesc, Buțu!

     In incheiere, vreau sa va doresc un an nou plin cu sanatate si fericire, dar si multe calatorii in destinatiile pe care vi le doriti, oricat de indepartate si greu accesibile ar parea ele! Sper sa ne strangem cat mai multi wanderlusters aici, pe blog si sper sa imi fiti alaturi cel putin la fel de mult si in perioada urmatoare.

La multi ani, 2018!